Gândire stereotipică: caracteristici, tipuri și sfaturi pentru a scăpa

Fiecare persoană se confruntă în fiecare zi cu acțiuni repetate stabil, fraze ștampilate și decizii de șabloane care împiedică individul să gândească extraordinar și să-și simtă propria autosuficiență. Gândire stereotipică adesea denatura realitatea, schimbă modelul de percepție a mediului și împiedică apariția de noi imagini originale.

Se formează gândirea stereotipică ca urmare a susceptibilității excesive a conceptelor și ideilor impuse de mass-media și de lumea din jurul lor. Un copil de la naștere este obișnuit cu acțiuni standard. Fiecare persoană cu părerile sale non-banale este individuală și unică. Dar oamenii din copilărie sunt limitați de norme îndepărtate, conduse într-un anumit cadru. Stabilirea șabloanelor, clicurile gata făcute îi privează de posibilitatea de a lua decizii extraordinare.

Pentru majoritatea oamenilor, stereotipurile devin baza activității mentale. Încep să folosească constant clișee și timbre consacrate, să le aplice în toate situațiile, generalizând lumea din jurul lor.

Stereotipul gândirii este că individul împarte tot ceea ce se întâmplă în lume în informații adevărate și false. Percepția stereotipă a mediului provoacă o atitudine ostilă față de alte opinii. Oamenii stereotipici percep valoarea și corectitudinea gândurilor și atitudinilor lor. Ei nu percep judecăți care diferă de convingerile lor. Stereotipul devine un model căruia este necesar să corespundă.

Opinia publică stabilită acționează asupra minții individului. Stereotipurile împiedică percepția obiectivă a lumii. O persoană evaluează orice eveniment prin prisma prejudecăților, prejudecăților, standardelor. Vizualizările fixe au un impact mare asupra oamenilor. În situații similare, acestea arată aceeași reacție. Stereotipul nu poartă nicio putere utilă. Adesea este negativ și vizează ridiculizarea obiceiurilor, caracteristicile oamenilor, opiniile lor.

Percepția unei persoane apare în funcție de unul dintre semne, caracteristicile sale individuale nu sunt luate în considerare. Baza este pusă de profesie, aspect, naționalitate, vârstă, sex. De exemplu, toți lucrătorii medicali sunt persoane fizice, toți țiganii sunt hoți și înșelători, bărbați frumoși înșelă mereu pe soțiile lor. Stereotipul gândirii nu ne permite nici măcar să credem că, în realitate, există multe persoane care nu corespund etichetelor atașate.

Imagini ștampilate se regăsesc în diverse domenii ale vieții: un adolescent dificil, o femeie slabă, un șef strict, un deputat șmecher, un burlac îngrijit, un vânzător necinstit. Gândirea șabloanelor generează modele de referință de acțiuni.

O persoană care nu are experiență într-o anumită problemă, ascultă opinia publică și are încredere în stereotipuri. Societatea introduce în mintea umană un fel de judecăți, gânduri. Expresii stampate de genul „nu există o prietenie obișnuită între o femeie și un bărbat”, „toți băieții doresc doar sex de la fete”, „toți secretarii sunt amante ale șefului”, „bătrânii mereu mormăiesc”, „bărbații nu plâng niciodată” încep să fie fixați în capul meu. Pe de o parte, ideile stereotipate bine stabilite despre lume ajută o persoană să existe într-un mediu social, pe de altă parte, generează gândirea stereotipică, adesea însoțită de un efect distructiv.

Mecanismul originii activității mentale stereotipate constă în experiența acumulată din trecut. O persoană adoptă scheme standard, o înțelegere simplificată a mediului. Rezultatul fix se transmite din generație în generație. Este fixat în mintea oamenilor, înrădăcinat în societate. Experiența unui individ poate deveni un model social al societății.

Stereotipurile reflectă de obicei ideile individului despre el însuși sau despre oamenii din jurul său, despre un alt grup social. Standardul actului gândirii are multe soiuri.

• Gândire polar (alb-negru) nu permite niciun compromis în împărțirea lumii în fenomene și evenimente bune și rele.
• Catastrofa este văzută în orice evenimente viitoare, viitorul este prezentat în tonuri sumbre și se caracterizează prin prognoze extrem de negative.
• depreciere toate emoțiile pozitive sunt în lumina reflectoarelor numai pe propriile eșecuri și incapacitatea de a observa fenomene pozitive.
• Gândire selectivă Permite individului să izoleze doar eșecul și evenimentele negative de tot ceea ce i s-a întâmplat individului.
• Creștere emoțională capabil să trezească încrederea unei persoane în gândurile șablon cauzate de sentimentele sale.
• etichetare pe oamenii din jur este de a crea un stereotip în raport cu o persoană specifică sau anumite grupuri sociale.
• Generalizare excesivă evenimentele duc individul la convingerea că experiențele negative se vor manifesta întotdeauna în situații similare.
• personalizare se manifestă în acceptarea pe cheltuiala proprie a oricăror declarații negative ale altor persoane, expunând propria persoană ca fiind cauza tuturor necazurilor.
• Gândirea tunelului face observația individuală numai contra și ignoră avantajele.
• Minimizarea mentalității percepe negativ toate fenomenele pozitive.
• Credința că alții sunt solicitați acționează după modelele date, abaterea de la care nu este permisă.

Gândirea stereotipică are ca scop simplificarea procesului de gândire, deoarece o persoană nu are nevoie să-și încordeze creierul. Anumite timbre înrădăcinate în minte sunt mult mai ușor de gândit. Șabloanele și clicurile formează o vedere simplificată a obiectelor și fenomenelor din jur. Apare predictibilitatea acțiunii ulterioare a unei persoane, posibilitatea modelării comportamentului acesteia.

Stereotipul gândirii duce la pierderea personalității. O persoană se adaptează la un model specific de comportament, egal cu un anumit tipar. Aceasta duce la depersonalizarea altora, ceea ce împiedică construirea unei relații întregi.

Stereotipul procesului de gândire contribuie la trezirea fricii din cauza fricii de condamnarea acțiunilor sau a cuvintelor de către oamenii din jur. O persoană se teme să efectueze orice acțiune care să contravină noțiunilor general acceptate. Se teme să-și exprime încă o dată opinia, pentru a nu pierde aprobarea și recunoașterea din partea societății.

Distrugerea stereotipurilor este mult mai grea decât crearea lor. Poate fi dificil pentru oameni să abandoneze opiniile care sunt înrădăcinate în societate și să decidă să inoveze. Pentru a implementa distrugerea gândirii stereotipice este necesar să scapi de trenul standard al gândirii. Plecarea treptată de la procesul de gândire șablon prevalent ajută persoana să se deschidă într-o măsură mai mare. A scăpa de prejudecăți dă bucurie vieții. Datorită acestui fapt, se formează capacitatea de a percepe prietenia oamenilor și atractivitatea lumii. Pentru a scăpa de gândirea stereotipică, este important să întreprindeți o serie de acțiuni.

Percepeți lumea fără evaluare. Etichetarea limitează libertatea personală. Învață să urmărești oamenii din jurul tău fără comentarii. Încercați să scăpați de convingerile obsesive precum „toate blondele sunt caracterizate de o prostie naturală”, „toți bărbații sunt predispuși la trădare”, iar „femeile necăsătorite sunt singure și nefericite”. Învață să observi în oameni calitățile lor bune, să nu cauți aspecte negative în ele. Încercați să găsiți un punct de reper în fiecare persoană pe care o întâlniți pe drum. Nu respingeți persoanele aparținând unei alte cohorte sau orice altceva diferit de dvs.

Dezvoltați capacitatea de a accepta punctul de vedere opus, chiar dacă nu se încadrează în ideile dvs. în niciun fel. Dezvoltați toleranța pentru opiniile celorlalți. Orice persoană își poate apăra propriile poziții și opinii.

Nu ascultați părerea impusă din exterior. O persoană care nu este liberă de stereotipuri nu vă va spune ce ar trebui să faceți și ce ar trebui să refuzați. Nu credeți bârfe, zvonuri, calomnii. Adesea conțin informații false. Ai încredere în al șaselea simț, intuiție. Convinge-te că nimeni nu are nevoie de aprobarea ta. Toți oamenii sunt diferiți și se pot comporta după cum doresc. Acceptați acest fapt, încercați să vă puneți mental în locul lor.

Controlează-ți mișcările. Căutați standard și originalitate printre ei. Căutarea stereotipurilor și originalității în propriile acțiuni ajută la distrugerea multor stereotipuri comune. Extindeți-vă orizonturile. Aflați culturi noi, comunicați cu oameni de diferite afilieri naționale și religioase. Gândurile proaspete și noile cunoștințe contribuie la schimbarea perspectivei asupra vieții. Ele nu elimină complet utilizarea timbrelor și clișeelor, dar extind semnificativ limitele procesului de gândire.

Meditațiile ajută la privirea situației din lateral, conștiința liberă de influența străină. O persoană are ocazia să raționeze într-un mediu calm, să scape mintea de idei obsesive de șabloane.

Acest control duce la capacitatea de a asculta vocea interioară. Ignorați impunerea faptelor și informațiilor negative, care se bazează pe panică și frică. Scapă de propriile aprecieri și judecăți categorice. Antrenează flexibilitatea activității tale mentale. Controlul propriilor gânduri vă ajută să vă concentrați pe gândire și să rezumați din stereotipuri. Raționamentul rezonabil este supus în mod inconștient la o influență stereotipată.

Astfel de întrebări permit unei persoane să privească situația din lateral și să o evalueze sobru. Ele contribuie la recunoașterea problemei, la încercările de a corecta situația și de auto-dezvoltare. Trebuie să dezvolți obiceiul de a-ți pune cele mai diverse întrebări: „Ce îmi oferă această insultă?”, „De ce evit astfel de situații?”, „De ce vreau să experimentez astfel de emoții?”